Scrisu-i parfumul de mosc, scrisu-i legănul plin de emoţii, scrisu-i un roi de fluturi ce îşi zbat trăirile în adâncul existenţei mele.

luni, 17 decembrie 2012

Din kilograme de răbdări există o inimă ...

Rabzi când totul miroase a fum ce-ți îneacă sufletul a melodramă ,rabzi când picioarele îți sunt făcute bucăți și simți cum trupul  ți se desparte.Rabzi de tot ,de tine.
Îți cuprinzi mâinile și parcă vrei să-ți smulgi carnea și totuși nu te dai la fund iei o gură de aer și mergi așa cu trupul făcut bucăți ,împietrit de tot ce a cunoscut...
Dinți încleștați emană veșnica lor împotrivire , vor să dea drumul cuvintelor pentru tine ,fără să rabzi ... într-o celulă plină de indivizi ce își ațintesc privirea către tine ,te încuie într-un borcan,te condamnă la răbdare.Aceea care îți sfâșie ființa ,doar tu ești singurul care poți spune ,cel care trebuie să se împotrivească crizei de răutate.Nu.nu ești la fel și categoric niciodată nu vei fi ca cei ce vor să-ți împăienjenească gândirea de ce au  fost ei ,nu tu ești doar tu:în trecut ,viitor și prezent.Iar aceste răbdări nu îți vor face decat să-ți facă sufletul mult mai puternic ,să aduni la streașina inimii tot ce-ai învățat și tot ce vei învățat în tot decursul aței acestea lungi și atunci vei ști să alungi răbdarea.Pentru că în spatele ei și în spatele a tot ce va veni vei putea să nu cazi în genunchi.De ce ? pentru că ai o inimă.

duminică, 2 decembrie 2012

Da! ... pentru totdeauna.

Vântul ne-a întețit privirea ,ploaia ne-a dăruit rouă pe haine ,soarele a devenit o casă de lumină iar inima ne-a copt doi ,într-un suflet pe vecie.

Da îmi va răsuna mereu pe buze ,da astăzi mâine și ieri căci  vorbele poate curg anapoda însă susurul sentimentelor se aude cel mai tare.Ele trimit note ce ne încântă auzul și viață printr-o harpă a iubirii ... o harpă plină de cântece colorate ,aromate și bine legate.
Da pașnic și același ,doar două litere ce pot uni două suflete ,ce pot face vesele două chipuri ... aceste două litere ce au făcut din două drumuri ,unu si l-au presărat cu petale roși.
Da pentru că ei sunt la fel dar noi suntem speciali împreună.
Da indiferent de câte zile vor cădea ,indiferent de câte fire albe ne vor traversa calea ... nu ne vom scufunda.
Un da suntem noi și începutul și sfârșitul ... un da în care credem ,un da încuiat cu cheia noastră ,a promisiuni ,un da ... pentru că vom fi la fel ca-n prima zi.
Și încă o veșnicie e prea mică ,prea îndeajuns ca să putem respira tot timpul împreună , dar o vom păstra pe ea ,pentru totdeauna.
Da va exista ,da în doi imposibilul va fi mult prea ușor.

Da un an ,doi ... pentru totdeauna ,
Da, tot noi vom fi și atunci și acuma!